Dr. Cristian Mugur GrasuImagistică medicală & Radiologie intervențională
Procedură radio-intervențională

Ablația termică a tumorilor hepatice

Distrugerea locală a tumorii hepatice prin căldură intensă, livrată printr-un ac introdus direct în leziune sub ghidaj ecografic sau CT. Pentru tumori mici și bine delimitate, ablația poate avea intenție curativă, cu rezultate comparabile cu rezecția chirurgicală.

Informații cu caracter educațional. Conținutul nu înlocuiește consultația medicală. Indicația și planul terapeutic se stabilesc individual, după evaluarea dosarului medical complet și, ideal, în comisie multidisciplinară. Vezi disclaimer-ul complet →
Tehnici

Cele trei metode

MWA

Ablație cu microunde

Folosește unde electromagnetice. Produce o zonă de ablație mai mare și mai uniformă, mai rapid. Tehnica de prim-rang în multe centre actuale.

RFA

Ablație cu radiofrecvență

Folosește curent alternativ de înaltă frecvență. Are cea mai îndelungată experiență clinică și este metoda istorică de referință.

Crio

Crioablație

Distruge tumora prin înghețare. Se folosește mai rar la nivel hepatic, dar are nișe specifice (vizualizarea bună a „ice ball”).

Mecanismul comun: țesutul tumoral este expus la peste 60 °C (sau temperaturi extrem de scăzute), determinând necroză coagulativă — moartea celulelor tumorale.

Indicații

Cui i se adresează

  • Carcinom hepatocelular (HCC) pe ficat cirotic — leziune unică sub 3 cm sau până la 3 leziuni sub 3 cm (criterii de tratament curativ; rezultate comparabile cu rezecția chirurgicală).
  • Metastaze hepatice selectate (mai ales colorectale, neuroendocrine), când chirurgia nu este posibilă sau în asociere cu rezecția.
  • Pacienți la care intervenția chirurgicală nu este recomandată sau prezintă risc operator crescut.
  • Pacienți care doresc o alternativă minim invazivă, după evaluare în comisie multidisciplinară.

Când ablația poate fi limitată sau contraindicată

  • tumoră prea mare (peste 4–5 cm) — riscul de recidivă locală crește;
  • localizare nefavorabilă (lângă vase mari, calea biliară principală, intestin, diafragm);
  • coagulare sever alterată, necorectabilă;
  • ciroză decompensată (Child-Pugh C, ascită mare, encefalopatie);
  • infecție activă;
  • imposibilitatea vizualizării tumorii ecografic sau CT.
Pregătire

Înainte de procedură

  • Analize de sânge: hemoleucogramă, probe hepatice (bilirubină, AST, ALT, GGT, fosfatază alcalină, albumină), INR / coagulare, creatinină.
  • Imagistică recentă: CT și/sau IRM hepatic cu contrast — în format digital, nu doar raportul scris.
  • Anunțați medicul dacă luați anticoagulante sau antiagregante (Sintrom, Eliquis, Xarelto, Pradaxa, Plavix, Aspirină) — vor fi oprite/înlocuite după un protocol specific.
  • Anunțați medicul dacă aveți stimulator cardiac (pacemaker) sau defibrilator — poate fi necesară reprogramarea înainte de RFA.
  • Repaus alimentar din seara anterioară (post 6–8 ore).
Procedura

Cum decurge ablația

  • Procedura se realizează în sală de radiologie intervențională, cu echipament ecografic și/sau CT.
  • Anestezie: cel mai frecvent sedare profundă cu monitorizare anestezică sau anestezie generală scurtă, în funcție de localizarea tumorii și de toleranța pacientului.
  • Sub ghidaj imagistic, acul de ablație este introdus prin piele direct în tumoră.
  • Energia se aplică câteva minute pentru fiecare ședință de ablație. La final se verifică imagistic acoperirea tumorii (zona de ablație trebuie să depășească tumora cu o margine de siguranță).
  • Acul este retras; se aplică pansament steril.
  • Durata totală: aproximativ 30–90 minute, în funcție de numărul și localizarea leziunilor.
După procedură

Recuperare

  • Monitorizare postanestezică câteva ore.
  • Internare scurtă, de obicei 1–2 nopți.
  • Durere ușoară–moderată în primele zile, controlată cu analgezice.
  • Sindrom postablație (febră ușoară, oboseală, disconfort) — se rezolvă, de regulă, în 5–7 zile.
  • Activitate normală în 3–7 zile; eforturile intense se reiau după 1–2 săptămâni.

Anunțați medicul dacă apare

  • febră mare sau frisoane (peste 38,5 °C, după ziua a 3-a);
  • durere abdominală severă neameliorată;
  • vărsături persistente;
  • îngălbenirea pielii sau a ochilor;
  • sângerare la locul puncției;
  • dificultăți de respirație.
Siguranță

Riscuri

Riscurile majore sunt rare (sub 2–3% în mâini experimentate) și includ: sângerare, leziuni biliare, leziuni ale organelor vecine (intestin, diafragm, plămân), abces hepatic, pneumotorax, însămânțare tumorală pe traseul acului. Riscul depinde de localizarea tumorii și de comorbidități.

Urmărire

Control după procedură

  • IRM hepatic cu contrast la 4–6 săptămâni — pentru confirmarea ablației complete.
  • Ulterior, urmărire la 3, 6, 12 luni prin CT sau IRM, asociat cu markeri tumorali (AFP în HCC, CEA / CA 19-9 în alte cazuri).
  • Dacă apare reziduu sau recidivă locală, ablația poate fi repetată.
Programare

Programează o consultație

Pentru detalii despre cum decurge consultația și ce documente să aduci.

Important: Informațiile de pe această pagină au caracter educațional și nu înlocuiesc consultația medicală. Indicația și planul terapeutic se stabilesc individual, după analiza dosarului medical complet și, ideal, în cadrul unei comisii multidisciplinare. Citește disclaimer-ul complet →

Vezi și

Alte proceduri și informații