FAQ — radiologie intervențională hepatică

Radiologia intervențională este o ramură a medicinei în care anumite tratamente se efectuează prin puncții mici la nivelul pielii, sub ghidaj imagistic — ecografie, angiografie, CT sau IRM.

În locul unei operații clasice, medicul radiolog intervenționist poate ajunge la zona care trebuie tratată printr-un cateter introdus prin vas de sânge sau printr-un ac introdus direct către organul afectat.

În bolile ficatului, radiologia intervențională este folosită pentru tratamentul tumorilor hepatice prin proceduri precum TACE, SIRT / radioembolizare și ablație termică.

TACE înseamnă chemoembolizare transarterială. Printr-o puncție arterială (la nivelul mâinii sau al zonei inghinale), un cateter foarte subțire este avansat până în arterele care hrănesc tumora hepatică.

Prin acest cateter se administrează chimioterapie locală asociată cu blocarea parțială a vaselor tumorii (embolizare). Tumora primește o doză concentrată de tratament, iar circulația care o hrănește este redusă.

Există variante: TACE clasică (Lipiodol), DEB-TACE (microparticule cu doxorubicină), DEBIRI (microparticule cu Irinotecan, pentru metastaze colorectale). Detalii despre TACE.

SIRT (Selective Internal Radiation Therapy), numită și radioembolizare, presupune injectarea în arterele tumorii a unor microsfere radioactive cu Yttrium-90 (Y-90).

Microsferele se opresc în vasele mici din și din jurul tumorii și eliberează radiație cu rază scurtă de acțiune, exact în țesutul tumoral. Efectul de blocaj al vaselor (embolizare) este mai redus decât la TACE — efectul terapeutic principal este radiația.

Procedura are două etape: o etapă de evaluare numită mapare angiografică și etapa de tratament propriu-zis, la 1–2 săptămâni după mapare. Detalii despre SIRT.

Ablația termică distruge tumora prin căldură intensă, livrată printr-un ac introdus direct în leziune, sub ghidaj ecografic sau CT.

Cele mai folosite metode sunt ablația cu microunde (MWA) și ablația prin radiofrecvență (RFA). Mai rar se folosește crioablația (distrugere prin înghețare).

Ablația este o opțiune mai ales pentru tumori hepatice mici și bine delimitate; pentru cazuri selectate, poate avea intenție curativă. Detalii despre ablația termică.

Ambele sunt tratamente minim invazive efectuate prin arterele ficatului, dar mecanismul de acțiune este diferit:

TACE = chimioterapie locală + blocarea parțială a vaselor tumorii;
SIRT = radioterapie internă, prin microsfere radioactive cu Y-90.

Nu există o alegere universal valabilă. Tratamentul se alege individual, în funcție de tipul tumorii, dimensiune, vascularizație, prezența trombozei portale, funcția hepatică, tratamentele anterioare și obiectivul terapeutic.

Eligibilitatea pentru TACE depinde de tipul și extinderea tumorii, funcția hepatică, starea generală și tratamentele anterioare. TACE poate fi luată în discuție mai ales la pacienți cu:

• tumori hepatice care nu pot fi operate;
• boală predominant localizată la nivelul ficatului;
• funcție hepatică păstrată;
• stare generală suficient de bună pentru procedură;
• analize care permit administrarea tratamentului în siguranță.

La pacienții cu ciroză avansată, icter important, insuficiență hepatică, infecții active sau stare generală sever alterată, TACE poate fi contraindicată sau amânată.

Eligibilitatea pentru SIRT se stabilește individual, după evaluarea dosarului medical, a analizelor și a imaginilor CT/IRM, ideal în cadrul unei comisii multidisciplinare. SIRT poate fi luată în discuție la pacienți cu:

• tumori hepatice primare (HCC, colangiocarcinom intrahepatic) sau metastaze predominant hepatice;
• funcție hepatică suficient de bună;
• stare generală care permite o procedură intervențională;
• anatomie arterială care permite administrarea în siguranță;
• shunt pulmonar acceptabil — verificat la mapare.

Maparea angiografică este o etapă obligatorie. Ea decide dacă SIRT poate fi efectuată și ajută la calcularea dozei individuale.

Ablația este indicată mai ales pentru:

• HCC pe ficat cirotic — leziune unică sub 3 cm sau până la 3 leziuni sub 3 cm (criterii de tratament curativ);
• metastaze hepatice selectate (colorectale, neuroendocrine), când chirurgia nu este posibilă sau ca tratament combinat;
• pacienți cu risc operator crescut sau care preferă o alternativă minim invazivă.

Ablația poate fi limitată sau contraindicată dacă tumora este prea mare, este vecină cu structuri vitale (vase mari, calea biliară principală, intestin, diafragm), nu poate fi vizualizată ecografic sau CT, ori dacă există ciroză decompensată sau coagulare sever alterată.

Pentru o evaluare corectă, ideal este să aduceți la consultație:

Imagistică: CT abdominal cu contrast (faze arterială și venoasă), IRM hepatic cu contrast (dacă a fost efectuat), CT torace/abdomen/pelvis pentru stadializare, eventual PET-CT — în format digital (CD/DVD, stick USB sau link DICOM), nu doar raportul scris.

Analize de sânge recente: hemoleucogramă, bilirubină, AST, ALT, GGT, fosfatază alcalină, albumină, INR/coagulare, creatinină + eGFR, markeri tumorali relevanți (AFP, CEA, CA 19-9), serologie hepatită B și C dacă e cazul.

Documente medicale: bilet de externare, rezultat de biopsie, istoric oncologic, tratamente efectuate (chirurgie, chimioterapie, imunoterapie, radioterapie, ablații, TACE, SIRT), lista medicamentelor curente, alergii (mai ales la substanța de contrast), anticoagulante / antiagregante.

Durata efectivă a procedurii (timpul în sală):

• TACE: aproximativ 45 de minute – 2 ore;
• SIRT — mapare: 1–2 ore;
• SIRT — tratament cu Y-90: 1–2 ore;
• Ablație termică (RFA/MWA): 30–90 minute, în funcție de numărul și localizarea leziunilor.

Procedurile nu se efectuează cu durere — se folosesc forme adecvate de anestezie:

• TACE și SIRT: anestezie locală la locul puncției arteriale + sedare ușoară și analgezie intravenoasă; pacientul este conștient și colaborant.
• Ablație termică: cel mai frecvent sedare profundă cu monitorizare anestezică sau anestezie generală scurtă, în funcție de localizarea tumorii și de toleranța pacientului.

Disconfortul abdominal sau durerea ușoară–moderată sunt frecvente câteva zile după procedură și se controlează cu analgezice.

Internarea este, în general, scurtă și depinde de procedură și de starea pacientului:

• TACE: 1–2 nopți;
• SIRT — mapare: ambulator sau o noapte;
• SIRT — tratament: 1 noapte;
• Ablație termică: 1–2 nopți.

Cele mai multe efecte sunt tranzitorii și sunt grupate sub denumirea de sindrom postembolizare (TACE) sau sindrom postradioembolizare (SIRT):

• oboseală, până la câteva săptămâni;
• disconfort sau durere abdominală;
• greață, uneori vărsături;
• febră ușoară–moderată câteva zile;
• inapetență temporară;
• creșteri tranzitorii ale probelor hepatice.

Anunțați medicul dacă apar: febră mare/frisoane, durere severă neameliorată, îngălbenirea pielii sau a ochilor, vărsături sau scaun cu sânge, lipsă de tranzit, dispnee neobișnuită, sângerare la locul puncției.

Numărul ședințelor depinde de tipul tumorii, dimensiunea și numărul leziunilor, răspunsul la tratament și toleranța ficatului.

• TACE: frecvent sunt necesare 2–4 ședințe, la interval de 6–12 săptămâni, evaluând răspunsul după fiecare.
• SIRT: o singură ședință de tratament pe lob este, de regulă, suficientă; uneori se tratează separat fiecare lob, în două etape.
• Ablația: o singură ședință în majoritatea cazurilor; ablația poate fi repetată pentru recidivă locală.

Răspunsul se evaluează prin imagistică (CT sau IRM cu contrast) și, când este relevant, prin markeri tumorali (AFP în HCC, CEA / CA 19-9 în alte cazuri).

• după TACE clasică: CT la ~4 săptămâni;
• după DEB-TACE/DEBIRI: IRM la ~6 săptămâni;
• după SIRT: IRM la 6–8 săptămâni, apoi la 3 luni; răspunsul radioembolizării poate apărea mai lent;
• după ablație: IRM la 4–6 săptămâni pentru confirmarea ablației complete, ulterior la 3, 6 și 12 luni.

Sunați urgent echipa medicală sau prezentați-vă la camera de gardă dacă apare:

• febră peste 38,5 °C sau frisoane (mai ales după ziua a 3-a);
• durere abdominală severă, persistentă, neameliorată de medicație;
• îngălbenirea pielii sau a ochilor;
• vărsături persistente sau scaun cu sânge;
• lipsă de tranzit intestinal;
• dispnee, durere toracică, palpitații neobișnuite;
• sângerare, umflătură sau căldură la locul puncției arteriale;
• amorțeală sau slăbiciune a piciorului folosit pentru acces vascular.

Da, dar tratamentul cu anticoagulante (Sintrom, Eliquis, Xarelto, Pradaxa, heparine cu greutate moleculară mică) sau antiagregante (Plavix, Aspirină) trebuie ajustat înaintea procedurii.

Anunțați medicul radiolog intervenționist și medicul curant. În funcție de medicament, va fi necesară oprirea sau înlocuirea (de exemplu cu heparină) cu câteva zile înainte și reluarea progresivă după procedură.

Nu opriți niciun anticoagulant fără indicația medicului — există risc de tromboză.

Da, în general procedurile de radiologie intervențională se integrează în planul oncologic global și nu îl exclud.

În practică, tratamentul sistemic (chimioterapie, imunoterapie, terapii țintite) este, de regulă, întrerupt pentru o scurtă fereastră înainte și după procedură (uzual 1–2 săptămâni), pentru a permite vindecarea și a reduce riscul de toxicitate cumulată.

Decizia exactă se ia împreună cu oncologul curant, în funcție de tratament și de evoluția pacientului.

O comisie multidisciplinară (sau tumor board) este o întâlnire în care medicii din mai multe specialități — radiologie intervențională, oncologie medicală, chirurgie hepatobiliară, hepatologie/gastroenterologie, radioterapie, imagistică, anatomopatologie — analizează împreună cazul unui pacient și recomandă cea mai potrivită strategie de tratament.

Această abordare aduce o decizie echilibrată, ține cont de toate alternativele și este recomandată de ghidurile internaționale pentru tumorile hepatice.

Pentru tumorile hepatice, o decizie luată în comisie multidisciplinară este de regulă mai bună decât o decizie luată de un singur specialist.

În România, TACE, SIRT și ablația tumorală hepatică sunt proceduri care se pot efectua prin programe naționale de sănătate, în spitalele care au contract și competențele necesare, pe baza deciziei comisiei multidisciplinare și a includerii pe o listă de așteptare.

Concret, modul de decontare depinde de spital, de programul în care intră procedura și de documentele pe care le prezintă pacientul (bilet de internare, dosar oncologic, asigurare de sănătate validă).

Pentru detalii specifice cazului dumneavoastră (eligibilitate, lista de documente, programare), contactați direct echipa medicală — vezi pagina Pacienți.